Vara poate cel mai mare dușman nevăzut din spațiile verzi, din iarbă, din parcuri, atât pentru animale, cât și pentru om, este căpușa. Căpușele sunt foarte greu de observat, se pot atașa și înțepa, mușcă foarte ușor fără ca măcar să simțim ceva, iar când începem să avem simptome locale deja poate fi prea târziu. Odată depistată o căpușă care s-a atașat de pielea noastră, ea trebuie scoasă imediat sau cât de repede posibil, cu dezinfectarea zonei după. Recomandat este să ne prezentăm la medic sau la camera de gardă; acasă se poate extrage căpușa, dar riscul de a rămâne resturi și de a avea loc și transmiterea de infecții este mai mare.
Căpușa atașată de piele și rămasă acolo se poate scoate foarte ușor dacă știi ce să faci. Doar că mulți pacienți se iau după ghiduri online sau după ce spun rudele, prietenii care s-au mai confruntat cu așa ceva și uită un lucru esențial: după mușcătura de căpușă, singurul care poate să o scoată rapid și integral, fără complicații, este medicul sau asistenta, personalul calificat din spital, care are deja experiență și tot ce îi trebuie ca să nu greșească.
Sunt și multe greșeli frecvente pe care pacientul cu mușcătură de căpușă le face și de care nici nu își dă seama și care cresc exponențial riscul de transmitere a bolilor grave. Despre toate acestea și despre momentul in care trebuie să ne prezentăm la medic de urgență vom discuta în rândurile ce urmează.
Etapele scoaterii căpușei după atașare
Imediat după depistarea atașării căpușei la nivelul pielii, pacientul trebuie să încerce să depisteze dacă mai sunt și alte căpușe atașate, să verifice întreg corpul și pielea cu atenție. Deși nu este recomandat, căpușa poate fi scoasă și acasă, dacă ai minime cunoștințe medicale și dacă nu te afli aproape, nu ai acces la un spital, clinică cu personal medical specializat.
Pentru acasă, ai nevoie de mănuși, pensetă cu vârf fin, instrumente sterile, alcool sanitar 70% sau alt antiseptic, apă și săpun, dar și un recipient/punguță sigilabilă.
Căpușa se prinde ușor cu penseta cu vârf fin, cât mai aproape de suprafața pielii, de zona „cap-gură” (unde intră în piele), nu de „burta” umflată.
Odată ținută bine în pensetă, căpușa se trage drept în sus, cu presiune constantă, egală, până iese. Nu se răsucește, nu se smulge pentru că este riscul să se rupă și să rămână capul în piele. La camera de gardă pașii vor fi la fel, doar că se vor folosi și intervenții chirurgicale minore și se va îndepărta întreaga căpușă, după care se va dezinfecta bine zona cu substanțe mai puternice decât un spirt sau alcool 70%, se vor administra și antibiotice, se va prescrie tratament și se vor oferi sfaturi de îngrijire și monitorizare.
Dacă se rupe totuși și rămâne o parte în piele (piesele bucale), se poate reîncerca prinderea fină cu penseta pentru scoatere, fără a traumatiza sau scobi țesutul. Dacă restul nu iese ușor, zona trebuie dezinfectată și lăsată să se vindece, organismul eliminând piesa de chitină natural; este necesar să mergem la medic dacă zona dă semne de suprainfecție bacteriană secundară (se umflă mai tare, devine fierbinte sau apare puroi).
La final se spală zona cu apă și săpun și se dezinfectează cu alcool 70%.
Căpușa se păstrează pentru analiză și identificare în alcool sau într-un recipient steril, punguță sigilată. Întârzierea scoaterii căpușei și prezentarea după ore bune la camera de gardă a spitalului poate crește riscul de boli transmise de căpușe.
În caz de boală Lyme (Borrelia), riscul major de transmitere a infecției apare de obicei după ce căpușa a stat atașată și s-a hrănit timp de 36–48 de ore, motiv pentru care îndepărtarea ei în primele 24 de ore reduce riscul de îmbolnăvire aproape complet.
Encefalita de căpușă se transmite însă în câteva minute de la mușcătură (virusul fiind localizat în glandele salivare), deci este nevoie de control zilnic al pielii și de scoaterea rapidă, fără a se garanta prevenirea infectării dacă mușcătura a avut loc deja în zonele endemice.
Cele mai frecvente greșeli la scoaterea căpușei
Cu toate că nu este o operațiune foarte complicată, scoaterea căpușei și îndepărtarea pericolului implică mai multe etape pe care fiecare pacient le „interpretează” în funcție de cunoștințele și de abordarea generală pe care o are fiecare vizavi de astfel de evenimente.
Iată în continuare care ar fi cele mai frecvente greșeli la scoaterea căpușei și principalele recomandări ca să le eviți ușor.
- „Sufocarea” căpușei cu ulei/vaselină/ojă/acetonă/unguente sau alcool înainte de scoaterea completă – nu se forțează detașarea căpușei niciodată; toate aceste substanțe irită parazitul și determină vărsarea conținutului gastric și a salivei în fluxul sangvin al gazdei, crescând exponențial riscul de transmitere a agenților patogeni;
- Arderea căpușei cu chibritul/bricheta – nu vei reuși detașarea, provoci regurgitarea reflexă a căpușei și riști arsuri ale pielii sau complicații locale;
- Scoaterea căpușei cu unghiile și strivirea sub presiune – nu se strivește căpușa pe piele, nu se desprinde cu mâna neprotejată. Este risc foarte mare de eliberare de agenți patogeni în plagă, se rupe mai ușor căpușa, apar și microtraume locale și risc de suprainfecție bacteriană a pielii;
- Smucirea sau răsucirea agresivă – cum am văzut deja, se trage doar în sus, constant, presiune minimă, nu se răsucește, nu se smucește căpușa. Crește riscul de rupere și de traumă la nivelul pielii;
- Așteptarea până „mâine” sau până când se ajunge la medic, camera de gardă – dacă este posibil, se îndepărtează căpușa imediat și nu se așteaptă cu orele sau zilele, pentru a minimiza timpul de atașare și riscul de transmitere a bolilor.
Când este cazul să mergi la medic și la ce medic specialist te prezinți?
Mergi de urgență la medic sau la camera de gardă dacă apar simptome precum: reacție alergică severă (dificultăți de respirație, umflare a feței/gâtului, amețeală severă), semne neurologice importante (cefalee severă + gât înțepenit, confuzie), cu suspiciune de encefalită, febră mare, stare generală foarte alterată, vărsături persistente, căpușă prinsă în zone dificile (pleoapă, canal auditiv, zone genitale) sau care nu se poate extrage deloc.
Se merge la medicul de familie / în cabinet de medicină generală (în aceeași zi sau în 24–48 de ore) dacă nu ești sigur că ai scos complet căpușa sau zona arată infectată clinic (roșu intens, cald, dureros, puroi), dacă au fost mai multe mușcături, dacă există factori de risc (imunosupresie, sarcină) și este nevoie de monitorizare.
De asemenea, te prezinți urgent la medic dacă ai găsit căpușa complet hrănită/umflată (semn că a stat mult atașată) sau dacă apar simptome asemănătoare unei viroze în următoarele zile (la 2–14 zile după mușcătură). Pacientul se prezintă la boli infecțioase sau dermatologie dacă apare erupția cutanată caracteristică (eritem migrator, sugestiv pentru Lyme), dacă simptomele persistă ori apar manifestări specifice (articulare, neurologice, cardiace), fiind nevoie de evaluare și tratament antibiotic țintit.
Medicul specialist decide dacă are sens și identificarea speciei, discuția despre profilaxia antibiotică post-expunere pentru Lyme, explică pacientului ce simptome se vor urmări în următoarele 30 de zile și când se revine obligatoriu la control.
În cele 30 de zile de monitorizare se vor urmări activ: apariția unei pete roșii care se extinde (eritem migrator), febra, oboseala accentuată, durerile de cap, durerile musculare sau durerile/umflăturile articulare. Nu se vor folosi deloc testele comerciale rapide (efectuate direct pe căpușă) ca bază pentru decizia de administrare a antibioticelor, deoarece acuratețea lor este redusă, iar rezultatele pot fi înșelătoare (fals pozitive sau fals negative).
În clinicile MedLife, mușcătura de căpușă poate fi tratată și diagnosticată în cel mai scurt timp, imediat ce pacienții au ajuns în cabinetul medicului specialist. Medicii de la MedLife, cu experiență vastă și zeci de cazuri deja evaluate și rezolvate, vor ști cum să acționeze corect pentru a preveni pe cât posibil infectările locale și complicațiile și transmiterea de boli și infecții.
Analizele și testele specifice recomandate după mușcătura de căpușă vor avea rezultate rapide, pentru tratamente specifice adaptate fiecărui caz în parte, analize și teste decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral, după caz.
Fiecare pacient care a avut mușcătură sau mușcături de căpușe, cu atașarea căpușei și rămânerea ei la nivelul locului înțepăturii, va beneficia la MedLife de îngrijire la cele mai înalte standarde, de sfaturi și de monitorizare, de consultații de specialitate în așa fel încât riscurile asociate mușcăturii să fie diminuate cât mai mult.
Cu programări rapide pentru consult și intervenție, telefonice sau online, fără liste de așteptare lungi la analize și teste și cu echipă medicală de top, MedLife rămâne o variantă de luat în considerare în astfel de situații neplăcute.